Acțiuni recomandate:
-
Dezvoltarea și implementarea unor ghiduri inter-instituționale cuprinzătoare pentru dialogul structurat cu societatea civilă în toate domeniile politicilor publice;
-
Îmbunătățirea accesibilității și impactului Inițiativei Cetățenească Europeană;
-
Dezvoltarea unor reguli obligatorii pentru desemnarea membrilor societății civile ]n Comitetul Economic și Social European;
-
Încurajarea consultării și participării societății civile la nivel național și local;
-
Monitorizarea proceselor de consultare publică la nivel național în procesul de programare a fondurilor UE care au parte de management comun.
Context
Societatea civilă poate îndeplini pe deplin rolurile sale democratice doar dacă organizațiile sale au acces la factorii de decizie și instituțiile corespunzătoare și sunt capabile să le transmită mesajele lor. În timp ce articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește principiile de bază ale dialogului, iar progrese semnificative în aplicarea acestora au fost realizate în ultimii ani (nu în ultimul rând prin includerea acestui mandat în scrisoarea de misiune a vicepreședintelui Comisiei), organizațiile societății civile încă întâmpină dificultăți în a avea acces la instituții și există un preferință dovedit în favoareasectorului de afaceri și autorităților publice.
Prin urmare, Comisia ar trebui să inițieze dezvoltarea unui ghidaj interinstituțional pentru un sistem de dialog deschis, inclusiv, regulat și structurat între instituțiile UE (Comisia în ansamblu, Directoratele Generale, Președintele și Comisiile Parlamentului, Președinția Consiliului) și societatea civilă europeană organizată, pentru a asigura că politicile publice și legislația sunt concepute și implementate cu participarea și contribuția lor în interesul întregii UE și a cetățenilor săi. Aceasta ar trebui să se aplice nu numai la sectoare specifice și acte normative concrete, ci ar trebui să cuprindă și probleme orizontale și transversale (inclusiv aspecte bugetare) în întregul lor ciclu legislativ. Elementele acestei orientări ar trebui să includă:
- stabilirea unui punct de contact pentru dialog în fiecare Directorat General (DG) cu personal special instruit (preferabil cu experiență practică în cadrul OSC, de exemplu, prin organizarea de stagii de practică),
- creșterea transparenței proceselor decizionale de trialog prin punerea la dispoziție a documentelor și
- organizarea de sesiuni regulate (la nivel înalt) între instituții și reprezentanți ai societății civile
- revizuirea compoziției grupurilor de experți, a organismelor consultative și a grupurilor de lucru din toate instituțiile UE, în special în Consiliul European, pentru a asigura o reprezentare echitabilă a OSC și un echilibru al influenței bazat pe interese comerciale[1].
Modalitățile unui astfel de dialog (cine, când, unde și cum să se acceseze) ar trebui să fie disponibile public, cu puncte de contact indificabile. Ar trebui dezvoltate, de asemenea, măsuri de cooperare între societatea civilă și instituțiile UE în perioade de criză, deoarece această nevoie a fost evidențiată de evenimentele din ultimii ani. Reprezentanțele din statele membre ar putea juca un rol în aducerea acestor consultări mai aproape de "teren", adică de OSC-urile care își desfășoară activitatea la nivel local și național, prin crearea unei rețele sau a unei infrastructuri de "centre" de dialog; prin urmare, acest lucru ar trebui să fie inclus în sarcinile lor principale.
Conferința recent încheiată privind Viitorul Europei ar trebui evaluată cu atenție împreună cu rețelele OSC (unite sub umbrela Convenției Societății Civile pentru Viitorul Europei) în ceea ce privește reprezentativitatea, inclusivitatea și procesele sale, iar lecțiile sale ar trebui incorporate în orice exerciții similare viitoare, fie ele permanente sau temporare. Similar, ar trebui luate în considerare îmbunătățiri ale mecanismelor Inițiativei Cetățenești Europene, cu o atenție specială acordată măsurilor care ar facilita o rată mai mare de succes pentru inițiativele viitoare.
Un instrument-cheie de comunicare directă între Comisie și reprezentanții societății civile este Comitetul Economic și Social European. Cu toate acestea, în absența unor criterii detaliate, delegarea reprezentanților naționali în grupul 3 (grupu societății civile) este diferită între statele membre - în unele cazuri, reprezentanții societății civile sunt numiți de guvernele naționale fără nicio consultare sau proces transparent de selecție. Prin urmare, Comisia Europeană ar trebui să propună CESE să dezvolte o reglementare uniformă pentru un sistem transparent și participativ de desemnare a membrilor societății civile (de exemplu, printr-un sistem electoral), inclusiv criterii care să garanteze independența lor față de guverne. Aceste ghiduri ar trebui să acopere și așteptările referitoare la comunicarea bidirecțională între membri și alegătorii lor, mecanismele și garanțiile de intrare și feedback pentru OSC-urile locale și naționale.
În timp ce dialogul structurat la nivelul UE este foarte important și în ceea ce privește susținerea mai bună și 'deținerea' politicilor, participarea și implicarea OSC-urilor începe și se practică prima dată la nivel local. Pentru a promova convergența în nivelurile de implicare în statele membre, ar trebui dezvoltate ghiduri care să permită contribuții semnificative și o creștere a transparenței la toate nivelurile, de exemplu, bugetele naționale nu ar trebui aprobate fără un proces de participare civică deschis și inclusiv. Recomandările Consiliului Europei (CM/Rec(2018)4) privind participarea cetățenilor la viața publică locală constituie o bună bază în acest sens.
În acest sens, o zonă specifică de interes este utilizarea fondurilor UE în cadrul gestionării comune de către Comisia Europeană și autoritățile statelor membre. Deoarece consultarea publică la nivel național ar trebui să fie o parte integrantă a procesului de programare, Comisia ar trebui să monitorizeze riguros implementarea reală a acestei obligații și a rezultatelor sale, și să intervină în cazul deficiențelor sau în cazul în care consultarea a fost doar un "act de bifare"[2]. Consultările ar trebui să se bazeze pe principiile transparenței și accesibilității, partenariatului și feedback-ului, și să fie deschise, incluzive, la timp și să aibă continuitate.”
1 A se vedea și: https://civilsocietyeurope.eu/wp-content/uploads/2019/06/Roadmap-to-Civil-Dialogue-in-the-EU.pdf
2 https://ecnl.org/sites/default/files/2021-01/CSE-ECNL-Participation-of-CSOs-in-the-preparation-of-the-EU-NRRPs.pdf
