Introducere
O societate civilă puternică, diversă și independentă este o componentă indispensabilă a oricărei democrații sănătoase, recunoscută de instituțiile și organizațiile internaționale. Organizațiile societății civile (OSC-uri) împreună cu grupurile informale ale cetățenilor joacă un rol vital în promovarea și aplicarea valorilor universale și europene la nivel local, național și supra-național, fiind adesea prima și ultima frontieră în susținerea și promovarea respectului pentru drepturile omului, demnitate, libertate, toleranță și solidaritate. OSC-urile, ca parte organizată a societății civile mai largi, sunt canale cheie ale vocii cetățenești și acționează ca o legătură bidirecțională între arena publică și privată. De asemenea, acestea îndeplinesc funcții vitale în menținerea incluziunii sociale, dialogului constructiv și unui mediu sănătos - mai importante ca niciodată într-un climat prezent dominat de crize multiple care pot afecta integritatea societăților noastre și sănătatea noastră personală. Din aceste perspective, OSC-urile, grupurile comunitare și cetățenești, precum și mișcările sociale pot fi sau deja sunt aliați importanți ai instituțiilor europene, mai ales când se înregistrează o creștere a tensiunilor referioare la minorități, a xenofobiei, a corupției, nepotismului pe fondul slăbirii unor instituții democratice în unele state membre. Viceversa, OSC-urile privesc Uniunea Europeană atât ca un actor politic de sprijin, cât și ca un important finanțator al activităților lor. [1]
Dar pentru a-și îndeplini rolurile și funcțiile democratice, precum și pentru a asigura un spațiu sigur pentru cetățeni să-și exercite libertățile, societatea civilă are nevoie de un mediu favorabil pentru a prospera. Cu toate acestea, astăzi, se pot observa tendințe contrare, respectiv îngustarea spațiului civic în tot mai multe țări europene, manifestându-se prin denigrare și campanii de defăimare, hărțuire și diverse restricții legale care împiedică acțiunea civică. Statele membre sunt în mare parte îndretățite și au competență națională pentru elaborarea propriilor politici și strategii referitoare la societatea civilă, în timp ce instituțiile UE au relativ puține instrumente eficiente pentru a contracara tendințele negative, în ciuda preocupărilor lor. În același timp, acțiunile instituțiilor europene nu fac parte dintr-o abordare sistematică, ci mai degrabă sunt reacții la situații naționale individuale.
Cu toate acestea, evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor eforturi sporite pentru a proteja societatea civilă atât din partea Comisiei Europene, cât și din partea Parlamentului European, manifestate prin includerea societății civile ca un subcapitol în raportul anual privind statul de drept, în noua Strategie pentru consolidarea aplicării Cartei Drepturilor Fundamentale, Planului European de Acțiune pentru Democrație, precum și în mai multe rapoarte ale Parlamentului. Introducerea noului program Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori reprezintă un alt pas important în ceea ce privește acordarea unui sprijin mai mare societății civile în cadrul UE.
În același timp, niciuna dintre cele de mai sus nu abordează societatea civilă în sine sau nu descrie toate instrumentele și mijloacele pe care instituțiile UE, în special Comisia, le-ar putea utiliza și/sau dezvolta pentru a consolida și dezvolta societatea civilă în întreaga Europă. În timp ce astfel de strategii există în ceea ce privește rolul societății civile în relațiile externe (de exemplu, COM(2012) 492)[2], și, de asemenea, Comitetul Economic și Social European a emis rapoarte de proprie inițiativă în acest sens[3], o astfel de strategie care abordează problemele societății civile în întregime în cadrul UE încă lipsește.
O comunicare a Comisiei pe această temă ar contribui considerabil la vizibilitatea problemelor și la includerea societății civile pe agenda europeană, prin accentuarea importanței sale și identificarea punctelor cheie de acțiune. Democrația Europei poate fi la fel de puternică ca cetățenii care o susțin, care lucrează pentru ea și o protejează și pentru generațiile viitoare. Prin urmare, credem că, pentru a apăra eficient democrația și statul de drept, societatea civilă ar trebui să devină o valoare și un activ european protejat în sine.
Desigur, societatea civilă nu poate fi tratată ca o entitate monolitică, ci este o colecție foarte diversă de diferite grupuri, mișcări și organizații cu obiective, principii și interese diferite. Prin urmare, nu există o definiție unică acceptată, dar (conform literaturii de specialitate internaționale), există mai multe caracteristici comune care, luate împreună, pot descrie ceea ce este societatea civilă - și ceea ce nu este[4]. Acestea sunt:
- scop non-profit și non-comercial (adică OSC-urile, deși pot desfășura activități economice, nu sunt formate cu scopul primar de a obține profit material pentru membrii și beneficiarii săi).
- non-guvernamental (adică sunt independente de structurile statului și/sau de afaceri și nu își propun să obțină putere politică)
- stabilite în mod voluntar (adică nu sunt înființate prin act obligatoriu; în timp ce OSC-urile pot avea angajați, contribuțiile voluntare fac parte din funcționarea lor)
- au un anumit nivel de instituționalizare și autoguvernare (care depășește funcționarea pur informală, indiferent dacă au personalitate juridică sau nu)
- lucrează pentru binele public (adică dincolo de interesele private ale membrilor lor, mai degrabă pentru obiective mai largi ale societății).
O strategie (sau plan) cuprinzătoare pentru societatea civilă ar trebui să descrie, într-un mod structurat, un set (cât mai complet posibil) de măsuri și acțiuni care sunt la dispoziția Comisiei sau pot fi dezvoltate pentru a ajuta organizațiile societății civile din UE să prospere. Aceasta ar trebui să:
- recunoască importanța și rolul organizațiilor societății civile în susținerea și promovarea valorilor europene
- revizuiască inițiativele și procesele în curs care au relevanță pentru societatea civilă
- identifice lacunele și deficiențele
- integreze instrumentele existente, noi și viitoare pentru a apăra și extinde spațiul civil.
O asemenea structură a strategiei ar putea fi bazată pe taxonomia recomandărilor relevante la nivel de experți internaționali și ar pune în discușie care este cel mai potrivit mediu pentru societatea civilă, pe baza unor criterii cum sunt cele de mai jos:
- Libertatea de asociere;
- Dreptul la adunări publice pașnice;
- Dreptul de a opera liber, fără interferență nejustificată a statului și cu datoria statului de a proteja[5]
- Dreptul la liberă exprimare;
- Dreptul de cooperare și comunicare;
- Dreptul de a accesa și securiza resurse pentru funcționare.
Documentul de lucru care urmează se bazează inclusiv pe demersurile mai multor rețele internaționale și europene și enumeră elementele potențiale ale acestei strategii în structura propusă.
1 Societatea civilă în Europa Centrală și de Est: Monitorizare 2019 - Eva More-Hollerweger, Flavia-Elvira Bogorin, Julia Litofcenko, Michael Meyer (eds.), ERSTE Foundation, Viena
2 https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2012/EN/1-2012-492-EN-F1-1.Pdf
3 https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information-reports/opinions/resilient-democracy-through-strong-and-diverse-civil-society-own-initiative-opinion
4 A se vedea: Salamon, Lester M., Sokolowski, S.Wojciech és List, Regina (2003): Global Civil Society An Overview. Center for Civil Society Studies – Institute for Policy Studies, The Johns Hopkins University, Baltimore, U.S.A. /
5 Defend Civil Society Report, 2nd edition, June 2012, World Movement for Democracy/ICNL
1. LIBERTATEA DE ASOCIERE
Citizens across the European Union have the right to come together for a common cause, take action and represent their interests in any group. They are free to form civil society organisations - mostly associations and foundations. However, the legal environment varies among Member States: different rules apply to the registration process, administration, taxation, etc. These create an uneven playing field, hinder cross-border activities and other international initiatives of European citizens. Hence, a European civic space is much needed. It should be promoted through the convergence of these regulations and with a European legal form for associations.
2. DREPTUL LA ADUNĂRI PUBLICE PAȘNICE
Toată lumea are dreptul la protest. În ultimii ani, mai multe state membre au aprobat o legislație restrictivă privind adunările pașnice, justificată ca măsuri de urgență pentru ordinea și siguranța publică. Astfel de acțiuni excesive și nejustificate au fost observate în special în timpul pandemiei COVID-19. Este crucial ca instituțiile europene să monitorizeze atât restricțiile, cât și bunele practici și să-și publice constatările pentru a promova activitatea civică neîngrădită.
3. DREPTUL DE A FUNCȚIONA LIBER FĂRĂ INTERFERENȚE NEJUSTIFICATE ALE STATULUI ȘI DATORIA STATULUI DE A ASIGURA GRANȚII DE PROTECȚIE
Membrii societății civile acționează în numele binelui comun. Ei reprezintă o resursă pentru comunitatea europeană și contribuie la menținerea democrațiilor noastre. Rolul lor ar trebui să fie recunoscut și comunicat corespunzător de către instituțiile europene, mai ales că OSC-urile au suferit campanii de denigrare în media, stigmatizare, hărțuire și procese administrative cu motivație politică de partea unor actori publici și privați întâlnite în ultima decadă. Comisia Europeană ar trebui să monitorizeze aceste derapaje/ atacuri și să se implice în protecția societății civile europene. Actorii civici ar trebui să poată semnala problemele care-i pun în pericol prin intermediul unui nou mecanism de alertă, iar procedurile existente, cum ar fi procedura de „infringement”, ar trebui să continue.
4. DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE
Știrile false, dezinformarea și raportarea distorsionată contribuie la demonizarea și stigmatizarea OSC-urilor. Ca urmare, acestea suferă adesea de o imagine negativă, în ciuda faptuluică ele apără valorile democratice. În plus, OSC-urile nu pot ajunge la cetățeni în afara "bulelor de opinie" dacă nu există o acoperire media echilibrată și imparțială. Prin urmare, Comisia Europeana ar trebui să acorde atenție unui mediu media favorabil cu o atenție specială acordată subiectelor acoperite de actorii societății civile. Comisia ar trebui, de asemenea, să promoveze valorile și cetățenia europene prin educație civică și să sporească conștientizarea împreună cu OSC-urile pentru a contracara tendințele antidemocratice și a depăși diviziunile actuale.
5. DREPTUL LA COOPERARE ȘI COMUNICARE
Democrațiile cu adevărat incluzive încurajează dialogul între decidenții politici și societatea civilă. Cu toate acestea, OSC-urile găsesc încă suficient de dificil să aibă acces la instituțiile UE și este greu să-și canalizeze eficient mesajele și să aducă vocea oamenilor pe care îi reprezintă la nivel european. Există o puternică nevoie de un sistem de dialog deschis și structurat între instituțiile UE și societatea civilă organizată, care include mai multă transparență (cum ar fi documente ușor accesibile), o reprezentare mai bună (implicarea OSC-urilor în diferite etape ale proceselor decizionale) și contact regulat prin întâlniri la nivel înalt. Instrumentele existente (de exemplu, Conferința privind Viitorul Europei, Inițiativa Cetățenească Europeană) ar trebui îmbunătățite după evaluare a funcționării lor.
6. DREPTUL DE A ACCESA ȘI DE A-ȘI ASIGURA RESURSE DE FUNCȚIONARE
Societatea civilă prosperă dacă oamenii cred în valorile pe care le reprezintă. În schimb, OSC-urile pot îmbunătăți societățile din întreaga Uniune Europeană și au nevoie de acces la resurse pentru a face acest lucru. Din păcate, OSC-urile sunt subfinanțate în majoritatea statelor membre și suferă de o povară administrativă excesivă. Pentru a contracara aceste probleme la nivel european, noul program Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (CERV) ar trebui continuat și îmbunătățit ca program de granturi, cu sporirea transparenței, flexibilizării și o utilizare mai simplă. Accesul mai simplu la alte programe de finanțare, proceduri mai simple, dezvoltarea capacității aplicanților și monitorizarea acestor deficiențe în statele membre ar trebui să ajute la construirea unei societăți civile europene înfloritoare.
CONCLUZIE
În timp ce legislația generală privind societatea civilă rămâne o competență la nivel național a statelor membre, rolul jucat de OSC-uri în menținerea democrației și valorilor europene, precum și munca lor peste granițele naționale, justifică nevoia unei strategii comprehensive pentru societatea civilă europeană. Rezumatul de mai sus descrie măsurile cheie potențiale pe care Comisia le-ar putea întreprinde pentru a consolida statutul societății civile în cadrul UE ca aliat al instituțiilor europene și pentru a contracara tendințele negative observate în unele state membre. Prin acordarea de recunoaștere cuvenită, urmând inițiativele existente și lansând altele noi, aportul societății civile la proiectul european poate fi utilizat la maximum, în timp ce se creează o "plasă de siguranță" împotriva restrângerii ulterioare a spațiului civil. Pentru viitor, ar putea fi luate în considerare planuri și mai ambițioase pentru legislația, finanțarea și vizibilitatea OSC-urilor, precum și dialogul cu acestea, în special în lumina rezultatelor și recomandărilor Conferinței privind viitorul Europei.
Din partea lor, OSC-urile sunt angajate să-și ofere propria contribuție în acest demers.
Împărtășește-ne ideile tale!
Vrem să facem ca UE să ne asculte, iar pentru asta avem nevoie de ajutorul vostru! Primul nostru set de recomandări nu este finalizat/întreg fără contribuția vostru! Împărtășiți-ne ideile voastre! Ajutați-ne să le îmbunătățim cu comentariile voastre și haideți să construim împreună un spațiu civic înfloritor!
