Acțiuni recomandate:
-
Includeți societatea civilă în rapoartele anuale privind Mecanismul statului de drept într-un mod structurat și detaliat.
-
Continuați colectarea și monitorizarea regulată de către Fundamental Rights Agency (FRA) a datelor referitoare la starea societății civile.
-
Continuați să utilizați procedurile de constantare a încălcării legislației comunitare și orice alt mecanism legal de reacție în cazul în care există legislație care restricționează acțiunile legitime ale societății civile.
-
Creați un sistem de alertă pentru a raporta atacurile asupra spațiului civil.
-
Condamnați cazurile de hărțuire și atacuri asupra societății civile la nivel politic.
-
Continuați să recunoașteți contribuția societății civile la proiectul european.
Context
În ultima decadă, ONG-urile din tot mai multe state membre au fost supuse unor atacuri și hărțuieli din partea actorilor statali și nestatali: acestea au luat forma campaniilor mediatice de defăimare și stigmatizare, proceselor administrative de hărțuire sau politice, și chiar și a unor măsuri legislative restrictive. În unele state membre, existența unor ONG-uri poate fi pusă sub semnul întrebării ca urmare a acestor evenimente. Comisia ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și să intervină acolo unde este necesar și posibil. În acest scop, raportul anual referitor la Mecanismul cu privire la statul de drept ar trebui să descrie și să analizeze starea societății civile în fiecare stat membru într-un mod mai amplu și detaliat decât în prezent (într-un capitol separat), și să formuleze, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea situației atunci când este necesar. O referință importantă pentru conținutul și structura unui astfel de capitol poate fi găsită în rezultatele consultărilor anuale ale Fundamental Rights Agency (FRA) privind societatea civilă, care examinează situația pe baza a patru criterii principale: (1) cadrul legal (2) finanțare și resurse (3) participare și consultare (4) amenințări și atacuri. În acest sens, Comisia poate construi pe experiența și practica din politica sa externă privind evaluarea stării libertăților civice și dezvoltarea de mecanisme de apărare pentru cei care le apără (de exemplu, cum este descris în protectdefenders.eu).
În timp ce recunoaștem puternica nevoie de eforturi coordonate pentru contracararea finanțării terorismului și spălării banilor la nivel mondial, exemplele din statele membre arată că aplicarea disproporționată sau pur și simplu neglijentă a standardelor legale existente (de exemplu, Directiva pentru prevenirea spălarii banilor) poate afecta organizațiile legitime din societatea civilă care lucrează pentru binele public (de exemplu, prin obligații excesive de raportare). Prin urmare, în timpul revizuirii în curs a acestei legislații, Comisia ar trebui să mențină dialogul cu principalele OSC-uri experți și să aplice un abordare uniformă, bazată pe riscuri și proporțională în întreaga UE, acordând o atenție deosebită aplicării termenului "beneficiar real" în cazul OSC-urilor (și excepției aferente de obligații), pentru a evita impactul inechitabil asupra OSC-urilor (vezi și punctul 1)[1].
Comisia ar trebui să continue să utilizeze în continuare mijloacele legale existente în cea mai mare măsură posibilă în cazurile în care legislația națională referitoare la societatea civilă contravine dreptului sau standardelor europene (în special libertatea de asociere și de întrunire în adunări publice), inclusiv procedurile de încălcare și inițierea de cazuri la Curtea Europeană de Justiție, conform Strategiei de consolidare a aplicării Cartei Drepturilor Fundamentale. Directiva recent propusă împotriva SLAPP[2] (și măsurile planificate aferente) va reprezenta o importantă protecție sistemică împotriva unui tip specific de intimidare care afectează ONG-urile, motiv pentru care adoptarea sa rapidă este de dorit.
De asemenea, ar trebui să fie stabilit un mecanism de alertă (o propunere ar fi în cadrul instituției Avocatului European al Poporului - European Ombudsman) care să permită actorilor din societatea civilă să semnaleze prompt Comisiei Europene probleme grave și/sau amenințări la adresa libertăților civice, inclusiv reglementări sau măsuri potențial restrictive adoptate de statele membre.
În comunicarea lor, instituțiile, inclusiv Comisia, ar trebui să condamne fiecare caz de hărțuire și atacuri asupra societății civile (atat de către actori din sfera publică, cât și din zona privată) și să acorde o mai mare vizibilitate și recunoaștere contribuției organizațiilor societății civile la binele comun, inclusiv la nivel politic (de exemplu, la nivel de Vicepreședinte al Comisiei Europene).
1 Vezi și: https://www.philanthropyadvocacy.eu/wp-content/uploads/2020/07/AML-Consultation-contribution.pdf
2 Directiva privind protejarea persoanelor implicate în participarea publică împotriva acțiunilor judiciare evident nefondate sau abuzive ("Procese strategice împotriva participării publice") COM(2022) 177 final.
